Vinyl Domnerus Antiphone Blues
-
Garantie 24 de luni
Mai multe detalii
Produsele Bespoke: beneficiază de garanție pe viață.
Produsele Estelon: garanție de 5 ani, netransmisibilă.
-
Ridica din Showroom
Te asteptam in showroom-ul nostru!
L-S: 09:00 - 18:00
-
Livrare rapida
Livrare gratuită, la comenzi peste 1000 de lei
259 lei
Rugăm să ne contactați pentru precomandă
Rugăm să ne contactați pentru precomandă
Plateste cu STAR Card de la Banca Transilvania si beneficiezi de RATE fara dobanda, pentru orice plata, daca alegi plata in rate fara dobanda online
Metode de plata:
Descriere
Arne Domnérus & Gustaf Sjökvist – Antiphone Blues
Un saxofon, o orgă de biserică și una dintre cele mai impresionante acustici naturale imprimate vreodată pe vinil. „Antiphone Blues” nu este doar un album de jazz audiophile. Este o întâlnire între jazz, muzică sacră și spațiul unei biserici suedeze, transformată într-o experiență sonoră aproape tridimensională.
Unele albume au nevoie de o orchestră întreagă pentru a crea amploare.
Antiphone Blues are nevoie de doar doi muzicieni.
Arne Domnérus, unul dintre marii saxofoniști ai jazzului suedez, și Gustaf Sjökvist, la orga bisericii.
Atât.
Dar între cei doi există ceva mult mai important decât numărul instrumentelor: spațiul.
Înregistrată în Spånga Church, Stockholm, această sesiune a devenit una dintre înregistrările emblematice ale catalogului Proprius și, de-a lungul deceniilor, una dintre piesele de referință ale lumii audiophile. Albumul original a fost lansat în 1975 sub catalogul Proprius PROP 7744.
Două instrumente. O biserică întreagă.
Ideea albumului este aproape minimalistă.
Un saxofon alto.
O orgă cu tuburi.
Și acustica naturală a unei biserici.
Dar tocmai această simplitate face înregistrarea atât de specială.
Orga poate umple încăperea cu energie și frecvențe joase profunde, în timp ce saxofonul lui Domnérus rămâne incredibil de uman, apropiat și expresiv.
Între cele două apare un dialog.
Nu este o competiție.
Nu este o demonstrație de virtuozitate.
Este un dialog între vocea saxofonului și amploarea orgii.
Iar biserica devine al treilea instrument.
Arne Domnérus – un nume esențial al jazzului suedez
Arne Domnérus a fost unul dintre cei mai importanți saxofoniști ai scenei suedeze de jazz.
Pentru colecționarii de muzică audiophile, numele său este cunoscut și datorită participării la celebra înregistrare Jazz at the Pawnshop.
Dar Antiphone Blues îi arată o altă latură.
Aici nu există o formație de club și nici energia unui ansamblu de swing.
Există un saxofonist singur, într-un spațiu sacru, dialogând cu orga.
Rezultatul este mult mai contemplativ.
Gustaf Sjökvist – orga ca instrument al spațiului
În partea cealaltă a dialogului se află Gustaf Sjökvist.
Orga nu este aici doar un acompaniament.
Este o sursă sonoră capabilă să construiască o imagine uriașă în interiorul bisericii.
Atunci când pedalele grave intră în joc, nu auzi doar frecvențe joase.
Simți dimensiunea încăperii.
Iar atunci când saxofonul intră peste această fundație, contrastul dintre apropierea instrumentului și amploarea orgii creează una dintre cele mai spectaculoase imagini sonore pe care le poate oferi un sistem Hi-Fi.
„Almighty God”
Albumul începe cu „Almighty God”.
Este o introducere perfectă în atmosfera discului.
Saxofonul apare în fața unei încăperi care pare mult mai mare decât difuzoarele tale.
Primele secunde sunt suficiente pentru a înțelege de ce acest album a devenit o referință audiophile.
Nu este vorba doar despre claritate.
Este vorba despre dimensiunea spațiului.
„Nobody Knows The Trouble I’ve Seen”
„Nobody Knows The Trouble I’ve Seen” aduce una dintre cele mai cunoscute teme spirituale.
Interpretarea lui Domnérus este profundă și reținută, iar orga îi oferă un fundal care pare să continue mult dincolo de limitele fizice ale înregistrării.
Este o piesă în care emoția vine din simplitate.
„Sometimes I Feel Like A Motherless Child”
Urmează „Sometimes I Feel Like A Motherless Child”.
Este una dintre cele mai intime momente ale albumului.
Saxofonul devine aproape o voce umană.
Nu este nevoie de versuri.
Frazele instrumentului transmit singure sentimentul de singurătate și dor.
„Antiphone Blues”
Piesa care dă titlul albumului este centrul întregului proiect.
„Antiphone Blues” este întâlnirea perfectă dintre cele două lumi: blues-ul și muzica sacră.
Saxofonul lui Domnérus are libertatea unui muzician de jazz, în timp ce orga lui Sjökvist creează o fundație monumentală.
Iar între cele două se află acustica bisericii.
Ecoul nu este un efect adăugat ulterior.
Este parte din muzică.
„Jag Vet En Dejlig Rosa”
Pe partea următoare apare „Jag Vet En Dejlig Rosa”, o melodie tradițională suedeză.
Este unul dintre momentele în care identitatea nordică a albumului devine evidentă.
Melodia este simplă, dar interpretarea îi oferă o profunzime aparte.
„Träumerei”
„Träumerei” de Robert Schumann schimbă atmosfera.
Este una dintre cele mai cunoscute miniaturi ale repertoriului romantic, iar în această versiune devine o meditație pentru saxofon și orgă.
Nu este nevoie de o orchestră.
O singură linie melodică și ecoul bisericii sunt suficiente.
„Come Sunday”
Cu „Come Sunday” de Duke Ellington, jazzul revine în prim-plan.
Dar este un jazz foarte diferit de cel al unui club aglomerat.
Este spiritual, lent și contemplativ.
Domnérus transformă saxofonul într-o voce care pare să plutească în interiorul spațiului.
„Heaven”
„Heaven” continuă caracterul meditativ al albumului.
Aici diferența dintre instrument și încăpere devine din ce în ce mai greu de separat.
Sunetul direct al saxofonului este urmat de reflexiile naturale ale bisericii, iar orga construiește profunzimea din spatele lui.
„Entonigt Klingar Den Lilla Klockan”
Titlul suedez „Entonigt Klingar Den Lilla Klockan” introduce din nou elementul tradițional nordic.
Este un moment delicat, în care atmosfera primează în fața demonstrației tehnice.
Albumul nu încearcă să fie spectaculos.
Și tocmai de aceea devine spectaculos.
„Den Signade Dag”
„Den Signade Dag” continuă această călătorie prin muzica sacră și tradițională suedeză.
Într-o astfel de acustică, fiecare notă are timp să se stingă natural.
Nu există senzația unui spațiu comprimat.
Există aer.
Există distanță.
Există reverberație.
„Largo”
Ultima piesă este „Largo”.
Un final lent și contemplativ pentru una dintre cele mai neobișnuite colaborări din catalogul Proprius.
După ultimul sunet, rămâne încăperea.
Ecoul.
Și senzația că muzica nu s-a oprit exact în momentul în care acul a trecut mai departe.
De la Proprius la AudioNautes
Pentru cea de-a 50-a aniversare a albumului, AudioNautes Recordings a readus Antiphone Blues într-o ediție dedicată colecționarilor și pasionaților de sunet.
Ediția AN-2508 folosește masterele analog originale Proprius și este construită în jurul procesului One-Step.
Fiecare dintre cele trei discuri are muzică imprimată pe o singură față, la 45 RPM. Cele trei fețe active conțin întregul program, iar fețele B rămân fără muzică.
Rezultatul este o ediție în care suprafața disponibilă pentru fiecare program este folosită cât mai eficient, iar viteza de 45 RPM permite o prezentare extrem de detaliată și dinamică.
One-Step – de ce este important?
Într-o producție One-Step, lanțul de realizare a matriței este simplificat față de metoda convențională.
Scopul este reducerea unor etape intermediare și păstrarea unei cantități cât mai mari de informație din sursa originală până la discul final.
În cazul unui album precum Antiphone Blues, avantajul devine evident.
Nu vrei doar să auzi saxofonul.
Vrei să auzi saxofonul în biserică.
Nu vrei doar să auzi orga.
Vrei să percepi dimensiunea orgii în încăpere.
O experiență audiophile construită în jurul acusticii
Există multe discuri audiophile care impresionează prin bass, dinamică sau volum.
Antiphone Blues impresionează prin altceva:
spațiu.
Acustica Spånga Church este unul dintre personajele principale ale albumului.
Pe un sistem bun, poți urmări felul în care sunetul se propagă și apoi dispare treptat în încăpere.
Asta face diferența dintre o simplă înregistrare cu reverberație și o înregistrare care reușește să redea senzația unui spațiu real.
Ce poți testa cu acest LP?
- Profunzimea scenei sonore – distanța dintre saxofon, orgă și spațiul bisericii.
- Reverberația naturală – durata și caracterul decay-ului după fiecare notă.
- Microdinamica – variațiile subtile din interpretarea saxofonului.
- Atacul saxofonului – textura și caracterul natural al instrumentului.
- Frecvențele joase – extensia și controlul pedalelor orgii.
- Separarea dintre direct și reverberant – cât de bine poate sistemul să păstreze sursa și încăperea în același timp.
- Imaginea stereo – poziționarea celor doi muzicieni.
- Realismul acustic – senzația că asculți o interpretare într-un spațiu real, nu un efect de studio.
Este unul dintre acele discuri pe care merită să le asculți și la volum redus.
La un volum realist, orga trebuie să aibă greutate și amploare, iar saxofonul să rămână natural și prezent fără să devină agresiv.
Tracklist
- Almighty God – 3:10
- Nobody Knows The Trouble I’ve Seen – 3:05
- Sometimes I Feel Like A Motherless Child – 2:20
- Antiphone Blues – 3:15
- Jag Vet En Dejlig Rosa – 2:40
- Träumerei – 4:30
- Come Sunday – 4:35
- Heaven – 3:09
- Entonigt Klingar Den Lilla Klockan – 3:35
- Den Signade Dag – 3:45
- Largo – 3:05
Programul de 11 piese este confirmat pentru ediția aniversară AN-2508.
Detalii ediție
| Album | Antiphone Blues – 50th Anniversary Edition |
|---|---|
| Artiști | Arne Domnérus & Gustaf Sjökvist |
| Label | AudioNautes Recordings |
| Catalog | AN-2508 |
| EAN | 8690101057427 |
| Format | 3× LP, single-sided |
| Viteză | 45 RPM |
| Greutate | 180g |
| Proces | One-Step |
| Ediție | 50th Anniversary, limitată și numerotată |
| Număr exemplare | 1.325 |
| Sursă | Master analog original Proprius |
| Înregistrare originală | 1975, Spånga Church, Stockholm |
| Instrumente | Arne Domnérus – saxofon alto; Gustaf Sjökvist – orgă |
| Gen | Jazz / Sacred Jazz |
O piesă de istorie audiophile
Antiphone Blues a devenit de-a lungul anilor una dintre înregistrările de referință ale catalogului Proprius și este frecvent asociată cu demonstrațiile de sisteme Hi-Fi tocmai datorită combinației dintre saxofon, orgă și acustica naturală a bisericii.
Dar reputația audiophile nu este singurul motiv pentru care merită ascultat.
Muzica funcționează chiar și fără să te gândești la echipament.
Este calmă.
Spirituală.
Profund personală.
Și, în același timp, incredibil de bine potrivită pentru a demonstra ce poate face un sistem audio.
De ce merită în colecția unui pasionat de vinil?
Antiphone Blues este una dintre acele înregistrări în care tehnica și muzica se întâlnesc perfect.
Ai un album devenit clasic în lumea audiophile.
Ai două personalități muzicale excepționale.
Ai o locație de înregistrare care devine parte din interpretare.
Ai un master analog original Proprius.
Și ai o ediție aniversară AudioNautes construită ca un adevărat obiect de colecție: 3 LP-uri single-sided, 45 RPM, One-Step, 180g și doar 1.325 de exemplare numerotate.
Dar poate cel mai important lucru este altul:
când saxofonul se oprește și ecoul bisericii continuă, înțelegi de ce „Antiphone Blues” a rămas timp de decenii una dintre înregistrările audiophile esențiale.
Nu este doar un disc pe care îl asculți.
Este un disc prin care descoperi cât de mare poate deveni o încăpere atunci când sistemul tău audio reușește să o redea corect.
Descriere
Arne Domnérus & Gustaf Sjökvist – Antiphone Blues
Un saxofon, o orgă de biserică și una dintre cele mai impresionante acustici naturale imprimate vreodată pe vinil. „Antiphone Blues” nu este doar un album de jazz audiophile. Este o întâlnire între jazz, muzică sacră și spațiul unei biserici suedeze, transformată într-o experiență sonoră aproape tridimensională.
Unele albume au nevoie de o orchestră întreagă pentru a crea amploare.
Antiphone Blues are nevoie de doar doi muzicieni.
Arne Domnérus, unul dintre marii saxofoniști ai jazzului suedez, și Gustaf Sjökvist, la orga bisericii.
Atât.
Dar între cei doi există ceva mult mai important decât numărul instrumentelor: spațiul.
Înregistrată în Spånga Church, Stockholm, această sesiune a devenit una dintre înregistrările emblematice ale catalogului Proprius și, de-a lungul deceniilor, una dintre piesele de referință ale lumii audiophile. Albumul original a fost lansat în 1975 sub catalogul Proprius PROP 7744.
Două instrumente. O biserică întreagă.
Ideea albumului este aproape minimalistă.
Un saxofon alto.
O orgă cu tuburi.
Și acustica naturală a unei biserici.
Dar tocmai această simplitate face înregistrarea atât de specială.
Orga poate umple încăperea cu energie și frecvențe joase profunde, în timp ce saxofonul lui Domnérus rămâne incredibil de uman, apropiat și expresiv.
Între cele două apare un dialog.
Nu este o competiție.
Nu este o demonstrație de virtuozitate.
Este un dialog între vocea saxofonului și amploarea orgii.
Iar biserica devine al treilea instrument.
Arne Domnérus – un nume esențial al jazzului suedez
Arne Domnérus a fost unul dintre cei mai importanți saxofoniști ai scenei suedeze de jazz.
Pentru colecționarii de muzică audiophile, numele său este cunoscut și datorită participării la celebra înregistrare Jazz at the Pawnshop.
Dar Antiphone Blues îi arată o altă latură.
Aici nu există o formație de club și nici energia unui ansamblu de swing.
Există un saxofonist singur, într-un spațiu sacru, dialogând cu orga.
Rezultatul este mult mai contemplativ.
Gustaf Sjökvist – orga ca instrument al spațiului
În partea cealaltă a dialogului se află Gustaf Sjökvist.
Orga nu este aici doar un acompaniament.
Este o sursă sonoră capabilă să construiască o imagine uriașă în interiorul bisericii.
Atunci când pedalele grave intră în joc, nu auzi doar frecvențe joase.
Simți dimensiunea încăperii.
Iar atunci când saxofonul intră peste această fundație, contrastul dintre apropierea instrumentului și amploarea orgii creează una dintre cele mai spectaculoase imagini sonore pe care le poate oferi un sistem Hi-Fi.
„Almighty God”
Albumul începe cu „Almighty God”.
Este o introducere perfectă în atmosfera discului.
Saxofonul apare în fața unei încăperi care pare mult mai mare decât difuzoarele tale.
Primele secunde sunt suficiente pentru a înțelege de ce acest album a devenit o referință audiophile.
Nu este vorba doar despre claritate.
Este vorba despre dimensiunea spațiului.
„Nobody Knows The Trouble I’ve Seen”
„Nobody Knows The Trouble I’ve Seen” aduce una dintre cele mai cunoscute teme spirituale.
Interpretarea lui Domnérus este profundă și reținută, iar orga îi oferă un fundal care pare să continue mult dincolo de limitele fizice ale înregistrării.
Este o piesă în care emoția vine din simplitate.
„Sometimes I Feel Like A Motherless Child”
Urmează „Sometimes I Feel Like A Motherless Child”.
Este una dintre cele mai intime momente ale albumului.
Saxofonul devine aproape o voce umană.
Nu este nevoie de versuri.
Frazele instrumentului transmit singure sentimentul de singurătate și dor.
„Antiphone Blues”
Piesa care dă titlul albumului este centrul întregului proiect.
„Antiphone Blues” este întâlnirea perfectă dintre cele două lumi: blues-ul și muzica sacră.
Saxofonul lui Domnérus are libertatea unui muzician de jazz, în timp ce orga lui Sjökvist creează o fundație monumentală.
Iar între cele două se află acustica bisericii.
Ecoul nu este un efect adăugat ulterior.
Este parte din muzică.
„Jag Vet En Dejlig Rosa”
Pe partea următoare apare „Jag Vet En Dejlig Rosa”, o melodie tradițională suedeză.
Este unul dintre momentele în care identitatea nordică a albumului devine evidentă.
Melodia este simplă, dar interpretarea îi oferă o profunzime aparte.
„Träumerei”
„Träumerei” de Robert Schumann schimbă atmosfera.
Este una dintre cele mai cunoscute miniaturi ale repertoriului romantic, iar în această versiune devine o meditație pentru saxofon și orgă.
Nu este nevoie de o orchestră.
O singură linie melodică și ecoul bisericii sunt suficiente.
„Come Sunday”
Cu „Come Sunday” de Duke Ellington, jazzul revine în prim-plan.
Dar este un jazz foarte diferit de cel al unui club aglomerat.
Este spiritual, lent și contemplativ.
Domnérus transformă saxofonul într-o voce care pare să plutească în interiorul spațiului.
„Heaven”
„Heaven” continuă caracterul meditativ al albumului.
Aici diferența dintre instrument și încăpere devine din ce în ce mai greu de separat.
Sunetul direct al saxofonului este urmat de reflexiile naturale ale bisericii, iar orga construiește profunzimea din spatele lui.
„Entonigt Klingar Den Lilla Klockan”
Titlul suedez „Entonigt Klingar Den Lilla Klockan” introduce din nou elementul tradițional nordic.
Este un moment delicat, în care atmosfera primează în fața demonstrației tehnice.
Albumul nu încearcă să fie spectaculos.
Și tocmai de aceea devine spectaculos.
„Den Signade Dag”
„Den Signade Dag” continuă această călătorie prin muzica sacră și tradițională suedeză.
Într-o astfel de acustică, fiecare notă are timp să se stingă natural.
Nu există senzația unui spațiu comprimat.
Există aer.
Există distanță.
Există reverberație.
„Largo”
Ultima piesă este „Largo”.
Un final lent și contemplativ pentru una dintre cele mai neobișnuite colaborări din catalogul Proprius.
După ultimul sunet, rămâne încăperea.
Ecoul.
Și senzația că muzica nu s-a oprit exact în momentul în care acul a trecut mai departe.
De la Proprius la AudioNautes
Pentru cea de-a 50-a aniversare a albumului, AudioNautes Recordings a readus Antiphone Blues într-o ediție dedicată colecționarilor și pasionaților de sunet.
Ediția AN-2508 folosește masterele analog originale Proprius și este construită în jurul procesului One-Step.
Fiecare dintre cele trei discuri are muzică imprimată pe o singură față, la 45 RPM. Cele trei fețe active conțin întregul program, iar fețele B rămân fără muzică.
Rezultatul este o ediție în care suprafața disponibilă pentru fiecare program este folosită cât mai eficient, iar viteza de 45 RPM permite o prezentare extrem de detaliată și dinamică.
One-Step – de ce este important?
Într-o producție One-Step, lanțul de realizare a matriței este simplificat față de metoda convențională.
Scopul este reducerea unor etape intermediare și păstrarea unei cantități cât mai mari de informație din sursa originală până la discul final.
În cazul unui album precum Antiphone Blues, avantajul devine evident.
Nu vrei doar să auzi saxofonul.
Vrei să auzi saxofonul în biserică.
Nu vrei doar să auzi orga.
Vrei să percepi dimensiunea orgii în încăpere.
O experiență audiophile construită în jurul acusticii
Există multe discuri audiophile care impresionează prin bass, dinamică sau volum.
Antiphone Blues impresionează prin altceva:
spațiu.
Acustica Spånga Church este unul dintre personajele principale ale albumului.
Pe un sistem bun, poți urmări felul în care sunetul se propagă și apoi dispare treptat în încăpere.
Asta face diferența dintre o simplă înregistrare cu reverberație și o înregistrare care reușește să redea senzația unui spațiu real.
Ce poți testa cu acest LP?
- Profunzimea scenei sonore – distanța dintre saxofon, orgă și spațiul bisericii.
- Reverberația naturală – durata și caracterul decay-ului după fiecare notă.
- Microdinamica – variațiile subtile din interpretarea saxofonului.
- Atacul saxofonului – textura și caracterul natural al instrumentului.
- Frecvențele joase – extensia și controlul pedalelor orgii.
- Separarea dintre direct și reverberant – cât de bine poate sistemul să păstreze sursa și încăperea în același timp.
- Imaginea stereo – poziționarea celor doi muzicieni.
- Realismul acustic – senzația că asculți o interpretare într-un spațiu real, nu un efect de studio.
Este unul dintre acele discuri pe care merită să le asculți și la volum redus.
La un volum realist, orga trebuie să aibă greutate și amploare, iar saxofonul să rămână natural și prezent fără să devină agresiv.
Tracklist
- Almighty God – 3:10
- Nobody Knows The Trouble I’ve Seen – 3:05
- Sometimes I Feel Like A Motherless Child – 2:20
- Antiphone Blues – 3:15
- Jag Vet En Dejlig Rosa – 2:40
- Träumerei – 4:30
- Come Sunday – 4:35
- Heaven – 3:09
- Entonigt Klingar Den Lilla Klockan – 3:35
- Den Signade Dag – 3:45
- Largo – 3:05
Programul de 11 piese este confirmat pentru ediția aniversară AN-2508.
Detalii ediție
| Album | Antiphone Blues – 50th Anniversary Edition |
|---|---|
| Artiști | Arne Domnérus & Gustaf Sjökvist |
| Label | AudioNautes Recordings |
| Catalog | AN-2508 |
| EAN | 8690101057427 |
| Format | 3× LP, single-sided |
| Viteză | 45 RPM |
| Greutate | 180g |
| Proces | One-Step |
| Ediție | 50th Anniversary, limitată și numerotată |
| Număr exemplare | 1.325 |
| Sursă | Master analog original Proprius |
| Înregistrare originală | 1975, Spånga Church, Stockholm |
| Instrumente | Arne Domnérus – saxofon alto; Gustaf Sjökvist – orgă |
| Gen | Jazz / Sacred Jazz |
O piesă de istorie audiophile
Antiphone Blues a devenit de-a lungul anilor una dintre înregistrările de referință ale catalogului Proprius și este frecvent asociată cu demonstrațiile de sisteme Hi-Fi tocmai datorită combinației dintre saxofon, orgă și acustica naturală a bisericii.
Dar reputația audiophile nu este singurul motiv pentru care merită ascultat.
Muzica funcționează chiar și fără să te gândești la echipament.
Este calmă.
Spirituală.
Profund personală.
Și, în același timp, incredibil de bine potrivită pentru a demonstra ce poate face un sistem audio.
De ce merită în colecția unui pasionat de vinil?
Antiphone Blues este una dintre acele înregistrări în care tehnica și muzica se întâlnesc perfect.
Ai un album devenit clasic în lumea audiophile.
Ai două personalități muzicale excepționale.
Ai o locație de înregistrare care devine parte din interpretare.
Ai un master analog original Proprius.
Și ai o ediție aniversară AudioNautes construită ca un adevărat obiect de colecție: 3 LP-uri single-sided, 45 RPM, One-Step, 180g și doar 1.325 de exemplare numerotate.
Dar poate cel mai important lucru este altul:
când saxofonul se oprește și ecoul bisericii continuă, înțelegi de ce „Antiphone Blues” a rămas timp de decenii una dintre înregistrările audiophile esențiale.
Nu este doar un disc pe care îl asculți.
Este un disc prin care descoperi cât de mare poate deveni o încăpere atunci când sistemul tău audio reușește să o redea corect.
Recenzii
Clear filtersNu există recenzii până acum.